Spicuiri din cărți mari!

„...cea mai mare insultă pe care o poate aduce cineva oricărui teolog dintre aceia despre care vorbim aici - fie el calcedonian, monofizit, nestorian, iconoclast etc. - ar fi aceea de a fi numit „o minte creatoare” J. PELIKAN, The Spirit of Eastern Christendom (600-1700)

***

Dacă primul citat nu v-a provocat să-l citiți pe J.Pelikan, poate o va face acesta (cele două citate aparțin celebrilor Harnack și Gibon; le dă dreptate Pelikan?:
„Secolul al VII-lea este cunoscut drept timpul când „s-a încheiat istoria dogmei în Biserica greacă, așa încât orice reînviere a acelei istorii este greu de imaginat”. Spiritul creștinătății răsăritene își începe istorisirea cu secolul al VII-lea. De aici înainte, ni se spune în altă parte, răsăritenii „au ținut în mâinile lor lipsite de vlagă bogățiile părinților lor, fără să moștenească și spiritul care le crease și care  desăvârșise acel patrimoniu sacru... În zece secole de revoluție nu s-a făcut nici măcar o singură descoperire care să exalte demnitatea ori să promoveze fericirea omenirii”.Spiritul creștinătății răsăritene este istoria acestor zece secole”. J. Pelikan

Din „Marele Cuvânt Catehetic”, Sfântul Grigorie al Nyssei

Întrucât luni, 5 mai, la cursul „Catehizarea adulților” ne vom vedea cu masteranzii de la TPD și vom dezbate pe marginea impresionantei lucrări „Marele cuvânt catehetic” vă propun atenției câteva paragrafe. Poate vă vor provoca la reflecție și chiar le veți comenta!

Despre propovăduitori!

„Cei dintâi care trebuie să cunoască adânc învățătura creștină sunt cei puși să îndrume viața și dreapta credință, pentru ca prin ele Biserica să crească, iar numărul celor intrați în rândurile ei să se înmulțească prin propovăduirea cuvântului adevăratei credințe în auzul cât mai multor credincioși”

Despre Rai

„Căci Raiul acela și felurimea fructelor, a căror mâncare nu dă celor ce gustă din ele mulțumire stomacului, ci adevărata cunoaștere și viața de veci, toate acestea se potrivesc cu tot ce am spus mai înainte despre om, anume că firea noastră a fost la început bună și era înconjurată numai de bine.”

Despre Rău

„Vă veți întreba, poate, cum de a schimbat cel înzestrat cu atâta noian de daruri binele cu răul? Nici aici nu-i greu să răspundem. Nimic din ce este rău nu-și are izvorul în voia lui Dumnezeu (căci răutatea n-ar mai fi condamnată dacă și-ar avea ca urzitor și părinte pe Dumnezeu însuși), ci răul se plămădește înlăuntrul nostru și se dezvoltă pe măsură ce îl ajutăm cu voia noastră ori de câte ori sufletul se depărtează de bine”.

Despre viață și despre moarte

„Omul a ajuns să guste răul în urma unui gest liber al voii sale, introducând, pentru o clipă de plăcere, răul în sângele său ca pe un fel de otravă în care s-a amestecat miere, căzând din această pricină din fericirea cuvenită unor ființe lipsite de patimi, fiind mânat de acum numai spre răutăți. Din aceste pricini se întoarce iarăși omul în pământ, ca un ciob de lut ajuns netrebnic, pentru ca, odată curățit de spurcăciunea pe care o ascunde de acum, să fie restaurat prin înviere în forma sa primordială”.


Câteve linkuri utile spre studii sau opere ale Sfântului Grigorie al Nyssei:

http://www.gregoiredenysse.com
http://www.crypte.fr/patrologie/gregoiredenysse376.html
http://livres-mystiques.com/partieTEXTES/Gdenysse/gregoire.html
http://nominis.cef.fr/contenus/saint/5103/Saint-Gregoire-de-Nysse.html

Un blog dedicat studenților și elevilor teologi!

Preocuparea pentru cuvânt și Cuvânt m-au impulsionat să creez acest blog pe care mi-l doresc un instrument, atât în ale comunicării, cât și în ale științei, care să faciliteze comuniunea și comunicarea dintre studenți, respectiv elevi și formatori.
Obiectivul meu va fi acela de a încărca sau indica materiale, studii, recenzii și chiar cărți folositoare dezvoltării aptitudinilor și competențelor viitorului catehet și omilet.